CONTRÁRIU, -IE adj., s. n. v. contrar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CONTRÁRIU s. n. fiecare dintre cele două laturi, însușiri sau tendințe interne ale obiectelor, fenomenelor și proceselor opuse unele altora. (< lat. contrarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CONTRÁRIU s.n. Fiecare dintre cele două laturi, însușiri sau tendințe interne ale obiectelor și proceselor opuse unele altora. // adj. v. contrar. [< lat. contrarius, cf. it. contrario].
Sursa: Dicționar de neologisme
contráriu (noțiune opusă) [riu pron. ryu] s. n., art. contráriul; pl. contrárii, art. contráriile (-ri-i-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CONTRÁRIU, -IE adj., s. n. v. contrar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)