Cautam colaborator matematica

Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele contabil:

CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi. – Din fr. comptable, it. contabile.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONTÁBIL, -Ă I. adj. referitor la contabilitate. II. s. m. f. specialist în contabilitate. (< it. contabile, fr. comptable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


CONTÁBIL, -Ă adj. De contabilitate, al contabilității. // s.m. și f. Specialist în contabilitate; funcționar care ține contabilitatea unei întreprinderi sau a unei instituții. [Pl. -li, -le, var. comptabil, -ă adj., s.m.f. / < it. contabile, fr. comptable].
Sursa: Dicționar de neologisme

*contábil, -ă s. (fr. comptable). Persoană care ține contabilitatea (socotelile). V. logofăt, grămătic, martalog.
Sursa: Dicționaru limbii românești

contábil adj. m., s. m., pl. contábili; adj. f., s. f. contábilă, pl. contábile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

contabil m. cel însărcinat cu ținerea și darea conturilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Specialist în contabilitate. – Din fr. comptable, it. contabile.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)