Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele constatator:

CONSTATATÓR, -OÁRE adj. cu caracter de constatare. (< fr. constatatoire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme



CONSTATATÓR, -OÁRE, constatatóri, -oáre, adj. (Jur.) Care are valoare de constatare, atestare, dovadă. ◊ Act constatator, înscris constatator. (din constata + suf. -(a)tor) [folosit în corpul DEX]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare

constătător a. care constă din: moșie constatatoare din livezi, păduri.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a