CONSPIRAȚIÚNE s. f. v. conspirație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CONSPIRAȚIÚNE s.f. v. conspirație.
Sursa: Dicționar de neologisme
*conspirațiúne f. (lat. conspirátio, -ónis). Unire contra statuluĭ orĭ a unuĭ particular. Conspirațiunea tăceriĭ, învoĭală secretă de a nu maĭ vorbi despre o persoană (de a o ignora), ca și cum ar fi moartă, cu scopu de a-ĭ reduce valoarea. – Și -áție.
Sursa: Dicționaru limbii românești
conspirați(un)e f. 1. complot în contra Statului; 2. cabală particulară; 3. înțelegere, învoeală secretă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CONSPIRAȚIÚNE s. f. v. conspirație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)