CONSISTOMÉTRU, consistometre, s. n. Aparat folosit pentru măsurarea consistenței unui material. – Din fr. consistomètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
CONSISTOMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea consistenței materialelor. (< fr. consistomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CONSISTOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea consistenței materialelor. [< fr. consistomètre].
Sursa: Dicționar de neologisme
consistométru (-me-tru) s. n., art. consistométrul; pl. consistométreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CONSISTOMÉTRU, consistometre, s. n. Aparat folosit pentru măsurarea consistenței unui material. – Din fr. consistomètre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 