Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele consfătuire:

CONSFĂTUÍRE, consfătuiri, s. f. Acțiunea de a se consfătui și rezultatul ei. ♦ Întâlnire de lucru a salariaților unei instituții sau întreprinderi, a membrilor unei organizații, a reprezentanților unor domenii de activitate, ai unor state etc., în care se discută probleme de interes comun, general. – V. consfătui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CONSFĂTUÍRE s. f. acțiunea de a se consfătui. ◊ ședință de lucru în care se discută probleme de interes comun. (< consfătui)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CONSFĂTUÍRE s.f. Acțiunea de a se consfătui și rezultatul ei. ♦ Ședință în care se discută probleme de interes comun. [< consfătui].
Sursa: Dicționar de neologisme

*consfătuíre f. Sfat reciproc, sfătuire, consiliŭ: consfătuirea unor deputațĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

consfătuíre s. f., g.-d. art. consfătuírii; pl. consfătuíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CONSFĂTUÍRE, consfătuiri, s. f. Acțiunea de a se consfătui și rezultatul ei. ♦ Ședință în care se discută probleme de interes comun, general. – V. consfătui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

consfătuire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul consfătui