CONGIÁRIU, -IE I. adj. care se referă la congiariu (II). II. s. n. 1. vas cu o capacitate de un congiu. 2. distribuire gratuită de vin, ulei etc. făcută poporului în vechea Romă. ◊ distribuire de bani, de daruri etc. făcută soldaților sau poporului (de împărați). (< lat. congiarium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CONGIÁRIU s.n. 1. (Ist.) Vas cu o capacitate de un congiu. 2. Distribuire gratuită de vin, de ulei etc. făcută poporului în vechea Romă. ♦ Distribuire de bani, de daruri etc. făcută soldaților sau poporului (mai ales de împărați). [Pron. -gi-a-riu. / < lat. congiarium].
Sursa: Dicționar de neologisme
CONGIÁRIU, -IE adj. Care se referă la congiariu (1). [Pron. -gi-a-riu. / < lat. congiarius].
Sursa: Dicționar de neologisme
congiáriu1 (rar) [riu pron. ryu] (-gi-a-) adj. m., f. congiárie (-ri-e); pl. m. și f. congiáriiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită congiáriu2 (rar) [riu pron. ryu] (-gi-a-) s. n., art. congiáriul; pl. congiárii, art. congiáriile (-ri-i-) Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită