CONFRERÍE, confrerii, s. f. (Franțuzism) Asociație constituită în scopuri religioase sau caritabile; p. ext. grupare de oameni cu păreri comune; confrăție, confraternitate. – Din fr. confrérie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CONFRERÍE s. f. 1. (în evul mediu) asociație constituită în scopuri religioase sau caritabile. 2. grup de oameni legați prin aceleași idei sau preocupări profesionale. (< fr. confrérie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CONFRERÍE s.f. (Liv.) Asociație constituită în vederea unor obiective religioase sau caritabile; (p. ext.) grup de oameni uniți prin aceleași idei sau prin legături de alt ordin; confraternitate. [< fr. confrérie].
Sursa: Dicționar de neologisme
confreríe s. f., art. confrería, g.-d. art. confreríei; pl. confreríi, art. confreríileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CONFRERÍE, confrerii, s. f. Asociație constituită în scopuri religioase sau caritabile; p. ext. grupare de oameni cu păreri comune; confrăție, confraternitate. – Din fr. confrérie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)