COMPORTÁRE, comportări, s. f. Fel de a se comporta; comportament. – V. comporta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COMPORTÁRE s.f. Acțiunea de a se comporta și rezultatul ei; purtare, conduită. [< comporta].
Sursa: Dicționar de neologisme
comportáre s. f., g.-d. art. comportắrii; pl. comportắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită COMPORTÁRE, comportări, s. f. Fel de a se comporta; comportament. – V. comporta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
comportare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul comporta