Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele coercitiv:

COERCITÍV, -Ă, coercitivi, -e, adj. (Livr.) Care are puterea, dreptul de a constrânge. – Din fr. coercitif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



COERCITÍV, -Ă adj. care constrânge. ♦ câmp ~ = intensitatea câmpului magnetic la care se anulează magnetizația unui corp feromagnetic. (< fr. coercitif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

COERCITÍV, -Ă adj. Care are puterea sau dreptul de a constrânge; constrângător. [Cf. fr. coercitif].
Sursa: Dicționar de neologisme

*coercitív, -ă adj. (d. lat. coércitus, constrîns). Care tinde la constrîngere: măsurĭ, dispozițiunĭ coercitive.
Sursa: Dicționaru limbii românești

coercitív adj. m., pl. coercitívi; f. coercitívă, pl. coercitíve
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

coercitiv a. Jur. care are drept de coercițiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

COERCITÍV, -Ă, coercitivi, -e, adj. Care are puterea, dreptul de a constrânge. – Din fr. coercitif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)