CODIFICÁ, codífic, vb. I. Tranz. A sistematiza și a reuni într-un cod2 normele juridice care se referă la o anumită ramură a dreptului. – După fr. codifier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
CODIFICÁ vb. tr. 1. a reuni legi disparate, norme juridice într-un cod. 2. a coda2. (< fr. codifier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CODIFICÁ vb. I. tr. A reuni legi disparate, norme juridice într-un cod. [p.i. codífic, 3.6 -că. / cf. fr. codifier].
Sursa: Dicționar de neologisme
codificá (a ~) vb., ind. prez. 3 codíficăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită codificà v. 1. a reuni legile împrăștiate într’un cod; 2. fig. a coordona într’un tot.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CODIFICÁ, codífic, vb. I. Tranz. A sistematiza și a reuni într-un cod2 normele juridice care se referă la o anumită ramură a dreptului. – După fr. codifier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 