CODĂLBÍ, codălbesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.; în expr.) A o codălbi = a nu izbuti, a nu reuși; a o păți. – Din codalb.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a !codălbí (a o ~) (înv., reg.) (co-dăl-/cod-ăl-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. o codălbésc, imperf. 3 sg. o codălbeá; conj. prez. 3 să o codălbeáscă; ger. codălbínd-oSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
codălbì v. în locuțiunea moldovenească a o codălghi: a o sfecli, a o păți: așa-i c’am codălghit-o AL. [Sensul figurat rezultă din superstițiunea populară relativă la caii codalbi (cf. abraș)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CODĂLBÍ, codălbesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.; în expr.) A o codălbi = a nu izbuti, a nu reuși; a o păți. – Din codalb.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
codalbi - Adjectiv, masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul codalb
codalbi - Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul codalb