COCOȘÉSC, -EÁSCĂ, cocoșești, adj. De cocoș (I), al cocoșului. – Cocoș + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a 1) cocoșésc, -eáscă adj. Fam. De cocoș: neamu cocoșesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) cocoșésc (mă) v. refl. Rar. Mă rățoĭesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cocoșesc a. de cocoș. ║ cocoșește adv. ca cocoșii: găina cântă cocoșește.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COCOȘÉSC, -EÁSCĂ, cocoșești, adj. De cocoș (I), al cocoșului. – Cocoș + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
cocoșesc - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul cocoși
cocoșesc - Verb, Indicativ, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul cocoși
cocoșesc - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul cocoși