CLOROFÍLĂ s. f. Pigment care se găsește în părțile verzi ale plantelor și care joacă un rol fundamental în fotosinteză. – Din fr. chlorophylle.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CLOROFILĂ s. f. pigment verde din plante fixat pe cloroplaste, în fotosinteză. (< fr. chlorophylle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CLOROFÍLĂ s.f. Pigment natural de culoare verde, care se găsește în celulele unor plante și care, sub acțiunea razelor solare, absoarbe din aer bioxidul de carbon necesar plantei. [< fr. chlorophylle, cf. gr. chloros – verde, phyllon – frunză].
Sursa: Dicționar de neologisme
CLOROFÍLĂ (‹ fr. {i}; {s} cloro- + gr. phyllon „frunză”) s. f. Pigment din plantele verzi, cu structură apropiată de cea a hemului, dar avînd magneziu în locul fierului și un rest de alcool superior, fitolul. În stare naturală se găsește în cloropaste. Are rol principal în procesul de fotosinteză; se folosește în parfumerie ca dezodorizant și în medicină ca antianemic.Sursa: Dicționar enciclopedic *clorofílă f., pl. e (vgr. hlorós, verde și phýllon, frunză). Bot. Materia verde din celulele plantelor, care spre toamnă se preface în xantofilă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
clorofílă s. f., g.-d. art. clorofíleiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CLOROFÍLĂ s. f. Pigment care se găsește în părțile verzi ale plantelor și care joacă un rol fundamental în fotosinteză. – Din fr. chlorophylle.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)