Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele clopoțel:

CLOPOȚÉL, clopoței, s. m. 1. Diminutiv al lui clopot; spec. clopot mic (cu mâner) care se agită cu mâna (pentru a indica recreațiile la școală, pentru a chema pe cineva sau a anunța ceva etc.) sau care se agață de gâtul unor animale. 2. (La pl.) Nume dat mai multor plante erbacee cu flori mari, albastre, albe sau roz, în formă de clopot (1) (Campanula). – Clopot + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



clopoțel, clopoței s. m. (er., eufem.) vulvă, vagin.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

CLOPOȚEL, Ion (1892-1986, n. Poiana Mărului, jud. Brașov), om politic și publicist român. Redactor și director al unor ziare din Transilvania („Societatea de mîine”). Membru al Partidului Social-Democrat și secretar general al Sindicatului Presei Române. Lucrări de popularitate a istoriei naționale. Memorialistică („Amintiri și portrete”).
Sursa: Dicționar enciclopedic

clopoțél n., pl. e. Clopot mic. Sunet de clopot mic: se aude un clopoțel. S. m. Zurgalăŭ [!]: pisica cu clopoțeĭ nu prinde șoarecĭ. (Prov.). O plantă campanulacee cu florĭ albastre (campánula rapúnculus). Altă plantă campanulacee cu florĭ albastre, albe saŭ roșiĭ (campánula médium). Ghiocel. S. n. pl. Trans. Lăcrămioare, mărgăritărel.
Sursa: Dicționaru limbii românești

clopoțél s. m., pl. clopoțéi, art. clopoțéii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

clopoțel m. 1. clopot mic; 2. pl. zurgălăi; 3. pl. plantă decorativă cu florile învoalte în formă de clopoțel (Campa-nula); 4. pl. alt nume dat ghioceilor (după forma inflorescenței lor).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CLOPOȚÉL, clopoței, s. m. 1. Diminutiv al lui clopot; spec. clopot mic (cu mâner) care se agită cu mâna (pentru a indica recreațiile la școală, pentru a chema pe cineva sau a anunța ceva etc.) sau care se agață de gâtul unor animale. 2. (La pl.) Nume dat mai multor plante erbacee cu flori mari, albastre, albe sau roz, în formă de clopot (1) (Campanula).Clopot + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)