Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele ciocănit:

CIOCĂNÍT, ciocănituri, s. n. Faptul de a ciocăni; zgomot produs de lovituri repetate într-un corp tare; ciocănitură. – V. ciocăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



CIOCĂNÍT, -Ă, ciocăniți, -te, adj. v. CIOCĂNI. – [DEX '98]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare

ciocănít s. n., pl. ciocăníturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CIOCĂNÍT, ciocănituri, s. n. Faptul de a ciocăni; zgomot produs de lovituri repetate într-un corp tare; ciocănitură. – V. ciocăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CIOCĂNÍT, ciocănituri, s. n. Faptul de a ciocăni; zgomot produs de lovituri repetate într-un corp tare; ciocănitură. – V. ciocăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CIOCĂNÍT, -Ă, ciocăniți, -te, adj. v. CIOCĂNI. – [DEX '98]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare

ciocănít s. n., pl. ciocăníturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CIOCĂNÍT, ciocănituri, s. n. Faptul de a ciocăni; zgomot produs de lovituri repetate într-un corp tare; ciocănitură. – V. ciocăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

ciocănit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul ciocăni