Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele cimilitură:

CIMILITÚRĂ, cimilituri, s. f. (Pop.) Ghicitoare. – Cimili + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



cimilitúră și cinilitúră f., pl. ĭ (d. un verb *a cineli, din cinel 2). Est. Ghicitoare, enigmă. – Și cĭum-.
Sursa: Dicționaru limbii românești

cimilitúră (pop.) s. f., g.-d. art. cimilitúrii; pl. cimilitúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cimilitură f. ghicitoare. [V. cimel- cimel !].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CIMILITÚRĂ, cimilituri, s. f. (Pop.) Ghicitoare. – Cimili + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)