CHIOCÉC, chiocecuri. s. n. (Înv.) Numele unui dans turcesc. – Din tc. köcek.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a chiocéc (chiocécuri), s. n. – Dans turcesc. Tc. köçek „dansator” (Șeineanu, II, 141). Sec. XIX, înv.Sursa: Dicționarul etimologic român
CHIOCÉC, chiocecuri. s. n. (Înv.) Numele unui dans turcesc și melodia după care se execută. [Pr.: chio-] – Tc. köcek.Sursa: Dicționarul limbii române moderne chiocéc (înv.) (chio-) s. n., pl. chiocécuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită chiocec n. un fel de horă turcească: soitarii cari jucau chiocecurile pe lângă trăsură GHICA. [Turc. KÖČEK, jucăuș].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CHIOCÉC, chiocecuri, s. n. (Înv.) Numele unui dans turcesc. – Din tc. köcek.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)