Cautam colaborator matematica

Am găsit 32 de definiții pentru cuvantul/cuvintele chil:

CHIL1 s. n. (Fiziol.) Lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale. – Din fr. chyle, lat. chylus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kilogram.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CHIL2(O)-/CHILI-, -CHILÍE elem. „chil, umoare”. (< fr. chyl/o/-, chyli-, -chylie, cf. lat. chylus, gr. khylos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CHIL1 s. n. lichid din digestia alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi transportat, pe cale limfatică, în tot corpul. (< fr. chyle, lat. chylus, gr. khylos, suc)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CHIL s.n. Lichid rezultat din partea nutritivă a alimentelor, care este absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi raspândit apoi în tot corpul spre a-l hrăni. [Pl. -luri. / < fr. chyle, cf. gr. chylos – suc].
Sursa: Dicționar de neologisme

chil s.n. (reg.) țeavă de răcit (la alambic).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

chil (chíle), s. n. – La alambic, tub refrigerant. Germ. Kühl(schlange). Aceeași parte a alambicului se mai numește chilștoc, s. n., din germ. Kühlstock (DAR); de unde s-a obținut var., cf. chiostec, chiștoc, s. n. (muc de țigară).
Sursa: Dicționarul etimologic român

chil, chile s. n. (vulg.) 1. penis. 2. vulvă; vagin.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

CHIL1 s. n. Lichid albicios format din partea nutritivă a alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală în timpul actului de digestie și răspândit apoi în tot corpul, pe care îl hrănește. – Fr. chyle (lat. lit. chylus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

chil, chile s. n. (vulg.) 1. penis 2. vulvă; vagin
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*1) chil n., pl. urĭ (vgr. hylós, suc, d. heó, vărs. V. chim). Fiziol. Suc albicĭos care ĭese din alimente în timpu digestiuniĭ și pe care vasele chilifere din intestinu supțire [!] îl duc în sînge.
Sursa: Dicționaru limbii românești

*2) chil n., pl. urĭ. Vulg. Chilogram.
Sursa: Dicționaru limbii românești

chil (lichid fiziologic) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CHIL1 s. n. (Fiziol.) Lichid lăptos, rezultat din digestia alimentelor în intestin, ce se absoarbe în mare parte prin vasele limfatice. – Din fr. chyle, lat. chylus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CHIL1 s. n. (Fiziol.) Lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale. – Din fr. chyle, lat. chylus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kilogram.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CHIL2(O)-/CHILI-, -CHILÍE elem. „chil, umoare”. (< fr. chyl/o/-, chyli-, -chylie, cf. lat. chylus, gr. khylos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CHIL1 s. n. lichid din digestia alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi transportat, pe cale limfatică, în tot corpul. (< fr. chyle, lat. chylus, gr. khylos, suc)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CHIL s.n. Lichid rezultat din partea nutritivă a alimentelor, care este absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi raspândit apoi în tot corpul spre a-l hrăni. [Pl. -luri. / < fr. chyle, cf. gr. chylos – suc].
Sursa: Dicționar de neologisme

chil s.n. (reg.) țeavă de răcit (la alambic).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

chil (chíle), s. n. – La alambic, tub refrigerant. Germ. Kühl(schlange). Aceeași parte a alambicului se mai numește chilștoc, s. n., din germ. Kühlstock (DAR); de unde s-a obținut var., cf. chiostec, chiștoc, s. n. (muc de țigară).
Sursa: Dicționarul etimologic român

chil, chile s. n. (vulg.) 1. penis. 2. vulvă; vagin.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

CHIL1 s. n. Lichid albicios format din partea nutritivă a alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală în timpul actului de digestie și răspândit apoi în tot corpul, pe care îl hrănește. – Fr. chyle (lat. lit. chylus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

chil, chile s. n. (vulg.) 1. penis 2. vulvă; vagin
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*1) chil n., pl. urĭ (vgr. hylós, suc, d. heó, vărs. V. chim). Fiziol. Suc albicĭos care ĭese din alimente în timpu digestiuniĭ și pe care vasele chilifere din intestinu supțire [!] îl duc în sînge.
Sursa: Dicționaru limbii românești

*2) chil n., pl. urĭ. Vulg. Chilogram.
Sursa: Dicționaru limbii românești

chil (lichid fiziologic) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CHIL1 s. n. (Fiziol.) Lichid lăptos, rezultat din digestia alimentelor în intestin, ce se absoarbe în mare parte prin vasele limfatice. – Din fr. chyle, lat. chylus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)