Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele chestură:

CHESTÚRĂ, chesturi, s. f. Organ polițienesc în trecut, imediat superior unui comisariat. ♦ Local în care era instalat acest serviciu. – Din lat. quaestura, fr. questure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



CHESTÚRĂ s. f. 1. demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. organ polițienesc superior unui comisariat. ◊ local, sediu al acestui organ. (< fr. questure, lat. quaestura)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CHESTÚRĂ s.f. 1. Demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. Organ polițienesc în regimul trecut, superior unui comisariat, care funcționa numai în orașele mari. ♦ Local unde era instalat acest organ. [< lat. quaestura, cf. fr. questure].
Sursa: Dicționar de neologisme

CHESTÚRĂ, chesturi, s. f. Organ polițienesc în regimul trecut, imediat superior unui comisariat. ♦ Local în care era instalat acest serviciu. – Lat. lit. quaestura (fr. questure).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*chestúră f., pl. ĭ (lat. quaestura, d. quáerere, a ancheta. V. cer 3). Funcțiunea de chestor. Biurou [!] chestorilor uneĭ adunărĭ. Localu polițiiĭ orĭ al prefecturiĭ de poliție (de la 1925 în coace [!]).
Sursa: Dicționaru limbii românești

chestúră s. f., g.-d. art. chestúrii; pl. chestúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

chestură f. 1. demnitatea sau funcțiunea chestorului; 2. biuroul chestorilor unei adunări.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CHESTÚRĂ, chesturi, s. f. (În trecut) Organ polițienesc, imediat superior unui comisariat. ♦ Local în care era instalat acest serviciu. – Din lat. quaestura, fr. questure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)