CESIONÁ, cesionez, vb. I. Tranz. A transmite un drept de creanță unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune; a renunța de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
CESIONÁ vb. tr. a face o cesiune. (< cesi/une/ + -ona)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CESIONÁ vb. I. tr. A ceda, a renunța (la un drept, la un bun etc.); a transfera un drept în avantajul cuiva. [Pron. -si-o- / după fr. cession].
Sursa: Dicționar de neologisme
CESIONÁ, cesionez, vb. I. Tranz. A transfera asupra altuia un bun al său; a renunța de bunăvoie la un drept, în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.Sursa: Dicționarul limbii române moderne cesioná (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 cesioneázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CESIONÁ, cesionez, vb. I. Tranz. A transmite un drept de creanță unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune; a renunța de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 