CENTURIÓN, centurioni, s. m. (În armata romană) Ofițer care comanda o centurie; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Din lat. centurio, -onis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CENTURIÓN s. m. ofițer comandant al unei centurii (1). (< fr. centurion, lat. centurio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CENTURIÓN s.m. Comandant al unei centurii (1). [Pron. -ri-on. / < lat. centurio, cf. it. centurione, fr. centurion].
Sursa: Dicționar de neologisme
CENTURIÓN, centurioni, s. m. (În armata romană) Ofițer care comanda o centurie; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Lat. lit. centurio, -onis.Sursa: Dicționarul limbii române moderne *centurión m. (lat. centúrio, -ónis). Comandant de centurie, sutaș, căpitan.
Sursa: Dicționaru limbii românești
centurión (comandant) (-ri-on) s. m., pl. centurióniSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită centurion m. 1. căpetenie peste o sută de călăreți la Romani; 2. sutaș (BĂLC.).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CENTURIÓN, centurioni, s. m. Ofițer care comanda o centurie în armata romană; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Din lat. centurio, -onis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)