CEARCEÁF s. n. v. cearșaf.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
cearceáf (cearceáfuri), s. n. – 1. Obiect de rufărie de pat. – 2. (Arg. și azi înv.) Bilet de 1000 lei. – Var. cearșaf. – Mr. circeafe. Tc. çarçaf, çarșaf (Roesler 607; Șeineanu, II, 124; Meyer 442; Lokotsch 691; Ronzevalle 73); cf. ngr. τσαρτσάφι, alb. tšartšaf, bg., sb. čaršav.Sursa: Dicționarul etimologic român CEARCEÁF s. n. v. cearșaf.Sursa: Dicționarul limbii române moderne cearceáf, V. cearșaf.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cearceáf v. cearșáfSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CEARCEÁF s. n. v. cearșaf.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 