Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele ceamur:

CEAMÚR s. n. (Reg.) Material de construcție constituit din lut frământat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la tencuirea sau la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. – Din tc. çamur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ceamúr (-ruri), s. n. – Mortar. Tc. çamur. Înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român


CEAMÚR s. m. (Reg.) Lut frământat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. – Tc. çamur „noroi”.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ceamúr n., pl. inuz. urĭ (turc. čamur, noroĭ). Dobr. ș. a. Lut ud amestecat cu paĭe ș. a. din care se fac părețiĭ caselor țărăneștĭ. V. chirpicĭ, vălătuc.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ceamúr (reg.) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ceamur n. tencueală din humă frământată cu paie și uscată la soare. [Turc. ČAMUR, humă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CEAMÚR s. n. (Reg.) Material de construcție constituit din lut frământat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la tencuirea sau la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. – Din tc. çamur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)