CAZÁN, cazane, s. n. 1. Vas mare de metal, de formă cilindrică sau tronconică, deschis, care servește, în gospodărie sau în tehnică, la încălzit sau la fiert. 2. Rezervor metalic în care se poate introduce apă pentru a fi încălzită (și transformată în aburi). ◊ Cazan de abur = instalație constituită dintr-un focar, dintr-un sistem fierbător, supraîncălzitor de abur etc., utilizată pentru producerea aburului necesar în centralele termoenergetice, în industria textilă etc. ♦ Instalație, folosită pentru vaporizarea sub presiune a lichidelor în vederea întrebuințării vaporilor ca forță motrice, la încălzirea caloriferelor etc. ♦ Instalație compusă dintr-un vas prin care trec o serie de tuburi, folosită la distilarea alcoolului. 3. (Geogr.) Căldare (II). Cazanele Dunării. – Din tc. kazan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a cazán (cazáne), s. n. – 1. Vas mare de metal, căldare. – 2. Alambic. – 3. Căldare, formație geologică alpină. – 4. Companie de ieniceri sau de tătari (înv.) – Mr. căzane, megl. căzan. Tc. kazan „cazan” (Roesler 594; Șeineanu, II, 96; Meyer 184; Lokotsch 1144; Ronzevalle 128); cf. ngr. ϰαζάνι, alb., bg., sb., rut., rus. kazan. – Der. cazangiu, s. m. (meseriaș care construiește sau repară cazane), din tc. kazanci, cf. ngr. ϰαζαντζής; cazangerie, s. f. (atelier de cazane; meseria de cazangiu).Sursa: Dicționarul etimologic român
CAZÁN, cazane, s. n. 1. Vas mare de metal în care se fierbe apă, se gătește mâncare etc. 2. Rezervor metalic în care se poate introduce apă pentru a fi încălzită (și transformată în aburi). ♦ Instalație compusă dintr-un focar și un sistem de țevi prin care trece apa care, transformată în aburi, servește ca forță motrice, la încălzirea caloriferelor etc. ♦ Instalație compusă dintr-un vas prin care trece o serie de tuburi, servind la distilarea alcoolului. 3. (Geogr.) Căldare (II). Cazanele Dunării. – Tc. kazan.Sursa: Dicționarul limbii române moderne cazán n., pl. vechĭ urĭ, azĭ e (turc. kazan, ngr. kazáni, bg. rus. kazán). Căldare mare (care poate fi de felurite forme la mașinile cu abur). Vechĭ. La Tătarĭ, familie (cam zece inșĭ). Căldarea de cĭorbă a unuĭ regiment de ĭenicerĭ: corturile, cazanurile și altele (Let. 3,267). Regiment de ĭenicerĭ: cazanurĭ și toțĭ pornițĭ (Beld. 4001).
Sursa: Dicționaru limbii românești
cazán (recipient) s. n., pl. cazáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită cazan m. căldare mare de fiert rufe, de distilat spirtoase, etc. [Turc. KAZAN]. ║ a. roșiatic, vorbind de oi.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CAZÁN, cazane, s. n. 1. Vas mare de metal, de formă cilindrică sau tronconică, deschis, care servește, în gospodărie sau în tehnică, la încălzit sau la fiert. 2. Rezervor metalic în care se poate introduce apă pentru a fi încălzită (și transformată în aburi). ◊ Cazan de abur = instalație constituită dintr-un focar, dintr-un sistem fierbător, supraîncălzitor de abur etc., utilizată pentru producerea aburului necesar în centralele termoenergetice, în industria textilă etc. ♦ Instalație, folosită pentru vaporizarea sub presiune a lichidelor în vederea întrebuințării vaporilor ca forță motrice, la încălzirea caloriferelor etc. ♦ Instalație compusă dintr-un vas prin care trec o serie de tuburi, folosită la distilarea alcoolului. 3. (Geogr.) Căldare (II). Cazanele Dunării. – Din tc. kazan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)