CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
CAVÁL2, cavaluri, s. n. Șănțuleț prin care trece apa între straturile de legume. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a cavál (cavale), s. n. – Fluier ciobănesc cu cinci găuri. – Mr. căval. Tc. kaval (Șeineanu, II, 96; Meyer 184; Lokotsch 1135); cf. alb. kavali, bg., sb. kaval.Sursa: Dicționarul etimologic român CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Tc. kaval.Sursa: Dicționarul limbii române moderne CAVÁL2, cavaluri, s. n. Șănțuleț prin care trece apa între straturile de legume.Sursa: Dicționarul limbii române moderne cavál n., pl. e (turc. alb. bg. kavál). Fluĭer mare cĭobănesc (64 c.m.) cu șase găurĭ în grupe de cîte treĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cavál1 (fluier) s. n., pl. caváleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
cavál2 (șănțuleț) s. n., pl. caváluriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită caval n. fluier mare ciobănesc cu viersul duios: în caval de jale 'mi cânta POP. [Turc. KAVAL].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) CAVÁL2, cavaluri, s. n. Șănțuleț prin care trece apa între straturile de legume. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CAVÁL2, cavaluri, s. n. Șănțuleț prin care trece apa între straturile de legume. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a cavál (cavale), s. n. – Fluier ciobănesc cu cinci găuri. – Mr. căval. Tc. kaval (Șeineanu, II, 96; Meyer 184; Lokotsch 1135); cf. alb. kavali, bg., sb. kaval.Sursa: Dicționarul etimologic român
CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Tc. kaval.Sursa: Dicționarul limbii române moderne CAVÁL2, cavaluri, s. n. Șănțuleț prin care trece apa între straturile de legume.Sursa: Dicționarul limbii române moderne cavál n., pl. e (turc. alb. bg. kavál). Fluĭer mare cĭobănesc (64 c.m.) cu șase găurĭ în grupe de cîte treĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cavál1 (fluier) s. n., pl. caváleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită cavál2 (șănțuleț) s. n., pl. caváluriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită caval n. fluier mare ciobănesc cu viersul duios: în caval de jale 'mi cânta POP. [Turc. KAVAL].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
CAVÁL2, cavaluri, s. n. Șănțuleț prin care trece apa între straturile de legume. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 