CATAHRÉZĂ, catahreze, s. f. Figură de stil care constă în transferarea înțelesului unui cuvânt asupra altui cuvânt cu înțeles apropiat. – Din fr. catachrèse, lat. catachresis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CATAHRÉZĂ s. f. figură de stil prin atribuirea înțelesului unui cuvânt altui cuvânt cu sens apropiat. (< fr. catachrèse, lat. catachresis, gr. katachresis, abuz)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CATAHRÉZĂ s.f. Figură de stil constând în atribuirea înțelesului unui cuvânt altui cuvânt cu sens apropiat. [Pl. -ze, var. catacreză s.f. / < fr. catachrèse, cf. lat. catachresis, gr. katachresis – abuz].
Sursa: Dicționar de neologisme
CATAHRÉZĂ, catahreze, s. f. Figură retorică prin care se atribuie unui cuvânt înțelesul altui cuvânt cu sens apropiat. – Fr. catachrèse (lat. lit. catachresis).Sursa: Dicționarul limbii române moderne catahréză (-ta-hre-) s. f., g.-d. art. catahrézei; pl. catahrézeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CATAHRÉZĂ, catahreze, s. f. Figură de stil care constă în transferarea înțelesului unui cuvânt asupra altui cuvânt cu înțeles apropiat. – Din fr. catachrèse, lat. catachresis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)