CÁRCERĂ, carcere, s. f. Încăpere mică și întunecoasă, folosită în trecut în închisori, cazărmi și în școli pentru detențiunea temporară a unei persoane pedepsite. – Din lat. carcer, it. carcere.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CÁRCERĂ s. f. încăpere mică și întunecoasă în închisori, cazărmi și școli, în trecut, pentru detenție temporară, sub un regim aspru, a celor pedepsiți. (< lat. carcer, it. carcere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CÁRCERĂ s.f. Încăpere în închisori, folosită pentru închiderea unui deținut sub un regim aspru. ♦ (Ieșit din uz) Încăpere (în forma și de mărimea unui dulap) unde se închideau militarii și elevii pedepsiți în cazărmi și în școli. [< lat. carcer, cf. it. carcere].
Sursa: Dicționar de neologisme
cárceră (cárcere), s. f. – Temniță. It. carcera. – Der. încarcera, vb. (a întemnița).Sursa: Dicționarul etimologic român CÁRCERĂ, carcere, s. f. Încăpere mică și întunecoasă folosită în trecut în închisori, cazărmi și școli, pentru detențiunea temporară a unei persoane pedepsite. – Lat. lit. carcer.Sursa: Dicționarul limbii române moderne *cárceră f., pl. e și ĭ (lat. carcer, it. cárcere). Arest, închisoare (într´o școală, într´o cazarmă).
Sursa: Dicționaru limbii românești
cárceră s. f., g.-d. art. cárcerei; pl. cárcereSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
CÁRCERĂ, carcere, s. f. Încăpere mică și întunecoasă, folosită în trecut în închisori, cazărmi și în școli pentru detenția temporară a unei persoane pedepsite. – Din lat. carcer, it. carcere.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)