CAPITÁLĂ, capitale, s. f. 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat. 2. Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. [Var.: (înv.) capitálie s. f.] – Din fr. capitale.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CAPITÁLĂ s. f. oraș al unei țări unde își au reședința organele puterii de stat. (< fr. capitale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CAPITÁLĂ s.f. 1. Oraș al unei țări unde își au reședința organele puterii de stat. 2. Literă (de tipar) mare. [Var. capitalie s.f. / < fr. (ville) capitale, it. capitale].
Sursa: Dicționar de neologisme
CAPITÁLĂ, capitale, s. f. Oraș de reședință a organelor supreme ale puterii de stat; (în trecut) oraș în care își au reședința organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. [Var.: (înv.) capitálie s. f.] – Fr. [ville] capitale.Sursa: Dicționarul limbii române moderne capitálă (oraș) s. f., g.-d. art. capitálei; pl. capitáleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită capitală f. oraș principal, reședința guvernului unei țări.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CAPITÁLĂ, capitale, s. f. 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat. 2. Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. [Var.: (înv.) capitálie s. f.] – Din fr. capitale.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
capitala - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul capital
capitală - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul capital