Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele camarad:

CAMARÁD, -Ă, camarazi, -de, s. m. și f. Tovarăș de arme, de clasă, de studii; coleg; p. ext. prieten. – Din fr. camarade.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CAMARÁD, -Ă s. m. tovarăș de arme, de clasă, de studii. (< fr. camarade, sp. camarada)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CAMARÁD, -Ă s.m. și f. Tovarăș de arme, de clasă; coleg. [< fr. camarade, cf. sp. camarada – cei care dorm într-o cameră].
Sursa: Dicționar de neologisme

camarád (camarázi), s. m. – Tovarăș, prieten. Fr. camarade.Der. camaraderesc, adj.; camaraderește, adv.; camaraderie, s. f.
Sursa: Dicționarul etimologic român

CAMARÁD, -Ă, camarazi, -de, s. m. și f. Prieten, coleg. – Fr. camarade.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*camarád m. (fr. camarade, d. sp. camarada, coleg, d. cámara, cameră). Coleg, tovarăș (maĭ ales în armată). V. singhel.
Sursa: Dicționaru limbii românești

camarád s. m., pl. camarázi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

camarad m. cel ce duce cu altul acelaș fel de vieață sau de ocupațiune: camarad de școală.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CAMARÁD, -Ă, camarazi, -de, s. m. și f. Tovarăș de arme, de clasă, de studii; coleg; p. ext. prieten. – Din fr. camarade.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)