CALENDRÓI s. m. v. calindroi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a calendrói, calindrói, s.m. (înv., reg.) 1. berbant, poznaș, ștrengar. 2. om sărac, calic, necăjit; vagabond.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
CALENDRÓI, calendroi, s. m. (Reg.) Ștrengar.Sursa: Dicționarul limbii române moderne calendróĭ m., pl. tot așa. Mold. Munt. Rar. Ștrengar, berbant. – Și -indroĭ (Mold.).
Sursa: Dicționaru limbii românești
CALENDRÓI s. m. v. calindroi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)