Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele bursuflură:

BURSUFLÚRĂ, bursuflure, s. f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorată gazelor generate de o ardere rapidă. – Din fr. boursouflure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



BURSUFLÚRĂ s.f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorită gazelor produse de o ardere rapidă. ♦ Bulă de aer sub tencuială sau sub vopsitorie. [< fr. boursouflure].
Sursa: Dicționar de neologisme

BURSUFLÚRĂ s. f. umflătură pe suprafața unei piese ceramice datorită gazelor produse de o ardere rapidă; bulă de aer sub tencuială, vopsea sau în sticlă. (< fr. boursouflure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BURSUFLÚRĂ, bursufluri, s. f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorită dezvoltării de gaze în cursul unei arderi prea rapide. – Fr. boursouflure.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

bursuflúră (-su-flu-) s. f., g.-d. art. bursuflúrii; pl. bursuflúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BURSUFLÚRĂ, bursufluri, s. f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorată gazelor generate de o ardere rapidă. – Din fr. boursouflure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BURSUFLÚRĂ, bursuflure, s. f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorată gazelor generate de o ardere rapidă. – Din fr. boursouflure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BURSUFLÚRĂ s.f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorită gazelor produse de o ardere rapidă. ♦ Bulă de aer sub tencuială sau sub vopsitorie. [< fr. boursouflure].
Sursa: Dicționar de neologisme

BURSUFLÚRĂ s. f. umflătură pe suprafața unei piese ceramice datorită gazelor produse de o ardere rapidă; bulă de aer sub tencuială, vopsea sau în sticlă. (< fr. boursouflure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BURSUFLÚRĂ, bursufluri, s. f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorită dezvoltării de gaze în cursul unei arderi prea rapide. – Fr. boursouflure.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

bursuflúră (-su-flu-) s. f., g.-d. art. bursuflúrii; pl. bursuflúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BURSUFLÚRĂ, bursufluri, s. f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorată gazelor generate de o ardere rapidă. – Din fr. boursouflure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)