BURGHEZÍME s. f. (Rar) Burghezie; mulțime de burghezi. – Burghez + suf. -ime.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BURGHEZÍME s. f. (Rar) Burghezie; mulțime de burghezi. – Din burghez + suf. -ime.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
*burghezíme f. (d. burghez, ca nobilime d. nobil). Clasa burghejilor (între popor și nobilĭ). burghezie.
Sursa: Dicționaru limbii românești
burghezíme (rar) s. f., g.-d. art. burghezímiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită burghezime f. clasa mijlocie, între nobleță și proletariat.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BURGHEZÍME s. f. (Rar) Burghezie; mulțime de burghezi. – Burghez + suf. -ime.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)