BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Înv. și reg.) Conspirator, rebel. – Bunt + suf. -aș.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Înv. și reg.) Buntușnic. – Din bunt + suf. -aș.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
buntaș și bo- m. (d. bunt). Vechĭ. Rebel, insurgent.
Sursa: Dicționaru limbii românești
buntáș (înv., reg.) s. m., pl. buntáșiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită buntaș m. rebel: buntași cari au de gând să dea foc târgului AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Înv. și reg.) Conspirator, rebel. – Bunt + suf. -aș.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)