BUND, bunduri, s. n. Asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). – Din germ. Bund.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BUND s. n. asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). (< germ. Bund)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BUND s.n. Asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). [Pl. -duri. / < germ. Bund].
Sursa: Dicționar de neologisme
bund (livr.) s. n., pl. búnduriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BUND, bunduri, s. n. (Livr.) Asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). – Din germ. Bund.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)