Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele bumb:

BUMB, bumbi, s. m. 1. (Pop.) Nasture. 2. Mic ornament arhitectural de formă sferică. 3. Dispozitiv cu care se leagă coarda la unele instrumente cu coarde. – Cf. magh. gomb.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



bumb (búmbi), s. m.1. Nasture. – 2. Piesă sferică adaugată unui obiect, pentru a servi drept ornament, sau cu scopuri utilitare, buton. Mag. gömb, gomb (Cihac, II, 486; Mîndrescu 143; DAR; Gáldi, Dict., 86). Mai puțin probabilă este ipoteza lui Giuglea, Dacor., II, 385, bazată pe lat. bombus „obiect rotund” (cf. REW 1199). Der. bumbăreață, s. f. (tîrtiță, noadă); bumbi (var. îmbumba, îmbumbia), vb. (a pune nasturi la o haină; a încheia cu nasturi); bunghi, vb. (Mold., a rotunji); bumbișor, s. m. (plante: Erigeron acris; Anthemis tinctoria; Pyrethrum balsamita); bumbuliu, adj. (rotund, sferic), care este posibil să reproducă mag. gömbölü; bumburel, s. m. (coș, bubuliță); bumburez, s. m. (grăunte; plantă Schoenus nigricans); bumbașcă, s. f. (ac cu gămălie), din mag. gömböstű; bumbușor, s. m. (plantă Bellis perennis); desbumba (var. desbumbia), vb. (a descheia). Vb. a bunghi se confundă uneori cu omofonul său a bunghi „a privi”.
Sursa: Dicționarul etimologic român

bumb, bumbi s. m. (eufem.) testicul.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

BUMB, bumbi, s. m. 1. (Pop.) Nasture. 2. Mic ornament arhitectural de formă sferică. 3. Cui în partea de jos a corpului instrumentelor cu coarde, de care este legat cordarul. – Comp. magh. gomb.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

bumb m. (cuv. germanic înrud. cu engl. bump, a.î. D. rom. vine ung. gomb, sîrb. gump, alb. komp, și ngr. kómbos, bumb, nod. V. bumben). Mold. Trans. Nasture. Triv. (Munt., Mold.). Bumbăreață.
Sursa: Dicționaru limbii românești

bumb, bumbdi, bumburi, s.m. – 1. Nasture: „Cu t’eptar cu bumburi multe” (Calendar 1980: 79). 2. Bani: „Da-mi-aș bumbii mei din ladă / Și averea din ogradă” (D. Pop 1970: 196). 3. Pastile, pilule, medicamente (ALR 1969: 151). 4. Cercei în urechi (ALR 1969: 47). 5. Roata cea mică din plita sobei (Faiciuc 1998). 6. Nume de fam. provenit dintr-o poreclă (Bumb, Bumbuț). – Din magh. gömb, gomb „nasture„.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

bumb s. m., pl. bumbi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

bumb m. Mold. nasture de metal: un bumb galben de cristal AL. [Cf. ung. GOMB].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BUMB, bumbi, s. m. 1. Nasture. 2. Mic ornament arhitectural de formă sferică. 3. Dispozitiv cu care se leagă coarda la unele instrumente cu coarde. – Cf. magh. gomb.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)