Am găsit 16 definiții pentru cuvantul/cuvintele bulin:

BULÍN s. n. v. bulină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BULÍN s.n. 1. Înveliș (de amidon) în care se pun anumite prafuri pentru a putea fi înghițite mai ușor; cașetă, capsulă. 2. Desen în formă de cerc plin, imprimat pe o țesătură. 3. Bucată mică de hârtie, unsă pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, scrisori etc. [Pl. -ne, -nuri, var. bulină s.f. / < ngr. bulini].
Sursa: Dicționar de neologisme


BULÍN s. n. elem. bulină2.
Sursa: Marele dicționar de neologisme

bulín (bulíne), s. n.1. Pastilă. – 2. (Înv.) Pap, cocă din făină și apă pentru lipit. Ngr. μπουλίνι (Tiktin; DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român

BULÍN, buline, s. n. 1. Capsulă, cașetă în care se pune un praf luat ca medicament; p. ext. praful medicamentos împreună cu capsula sa. 2. Petic rotund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare etc. 3. Desen rotund imprimat pe țesături. [Var.: bulínă s. f.] – Ngr. bulíni.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*bulín n., pl. e (ngr. bulini, d. it. bollino, dim. d. bollo, marcă, timbru). Hîrtioară cu cleĭ de lipit plicu. Un fel de hîrtie de învălit medicamentele amare. Cantitatea de medicament închis în această hîrtie. V. hap 1.
Sursa: Dicționaru limbii românești

bulin n. 1. turtișioară rotundă de pecetluit scrisori; 2. Farm. capsulă. [Gr. mod. BULINI (din it. bollino)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BULÍN s. n. v. bulină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BULÍN s. n. v. bulină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BULÍN s.n. 1. Înveliș (de amidon) în care se pun anumite prafuri pentru a putea fi înghițite mai ușor; cașetă, capsulă. 2. Desen în formă de cerc plin, imprimat pe o țesătură. 3. Bucată mică de hârtie, unsă pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, scrisori etc. [Pl. -ne, -nuri, var. bulină s.f. / < ngr. bulini].
Sursa: Dicționar de neologisme

BULÍN s. n. elem. bulină2.
Sursa: Marele dicționar de neologisme

bulín (bulíne), s. n.1. Pastilă. – 2. (Înv.) Pap, cocă din făină și apă pentru lipit. Ngr. μπουλίνι (Tiktin; DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român

BULÍN, buline, s. n. 1. Capsulă, cașetă în care se pune un praf luat ca medicament; p. ext. praful medicamentos împreună cu capsula sa. 2. Petic rotund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare etc. 3. Desen rotund imprimat pe țesături. [Var.: bulínă s. f.] – Ngr. bulíni.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*bulín n., pl. e (ngr. bulini, d. it. bollino, dim. d. bollo, marcă, timbru). Hîrtioară cu cleĭ de lipit plicu. Un fel de hîrtie de învălit medicamentele amare. Cantitatea de medicament închis în această hîrtie. V. hap 1.
Sursa: Dicționaru limbii românești

bulin n. 1. turtișioară rotundă de pecetluit scrisori; 2. Farm. capsulă. [Gr. mod. BULINI (din it. bollino)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BULÍN s. n. v. bulină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)