Am găsit 18 definiții pentru cuvantul/cuvintele bulb:

BULB, bulbi, s. m. 1. Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuși (în care se depun substanțe de rezervă), cu un înveliș membranos uscat. 2. (În sintagmele) Bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. Bulb rahidian = segment interior al creierului, în forma unei umflături, situat între măduva spinării și protuberanța creierului. Bulbii ochilor = globii ochilor. Bulb aortic = dilatație a arterei aorte situată la ieșirea din inimă, existentă la pești și la batracieni. 3. Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (1). – Din fr. bulbe, lat. bulbus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



BULB s. m. 1. tulpină subterană formată dintr-un înveliș membranos, din mai multe foi cărnoase. 2. ~ rahidian = prelungire a măduvei spinării între creierul mare, creierul mic, măduva spinării și marele simpatic; ~ pilos = partea terminală, îngroșată, a rădăcinii firului de păr. 3. partea umflată, în formă de bulb (1), a unui obiect. (< fr. bulbe, lat. bulbus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BULB s.m. 1. Tulpină (subterană) alcătuită dintr-un înveliș membranos, uscat și din mai multe foi cărnoase. 2. (Fig.; rar) Glob, sferă. ◊ Bulb rahidian = prelungire a măduvei spinării, care face legătura între creierul mare, creierul mic, măduva spinării și marele simpatic; bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. [Pl. -bi, (s.n.) -buri. / < fr. bulbe, cf. lat. bulbus].
Sursa: Dicționar de neologisme

BULB, bulbi, s. m. 1. Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din mai multe foi cărnoase suprapuse, cu un înveliș membranos uscat. 2. (În expr.) Bulb rahidian = prelungire a părții superioare a măduvei spinării, care face legătura între creierul mare, creierul mic, măduva spinării și marele simpatic, și în care se găsesc câțiva centri nervoși importanți. Bulbii ochilor = globii ochilor. 3. Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (1).Fr. bulbe (lat. lit. bulbus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*bulb m. (lat. bulbus, d. vgr. bolbós, ceapă, bulb. E rudă cu bulbuc). Partea unflată a planteĭ: bulb de crin, de ceapă. Parte unflată, globuloasă: bulbu ochĭuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

bulb, bulbi, s.m. (Mar.) ♦ (~ hidrodinamic, proră cu ~ ) – Proeminență cu caracter bulbiform a operei vii (a carenei) din sectorul prora, caracteristică navelor moderne, de dimensiuni mari. Amplasat în zona imersă a etravei, la îmbinarea cu chila, bulbul hidrodinamic conferă navei condiții îmbunătățite de guvernare pe valuri mari și o asietă de marș convenabilă. Prin reducerea rezistenței la înaintare, se obține o sporire a vitezei de înaintare cu cca 7-10%, diminuându-se implicit costurile de exploatare ale navei..
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare

bulb s. m., pl. bulbi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

bulb m. 1. ceapa plantei: bulb de crin; 2. parte umflată sau globuloasă: bulb dentar, germenul dintelui.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BULB, bulbi, s. m. 1. Tulpină (subterană) metamorfozată a unor plante, cu axul în formă de disc, de care sunt prinse frunze în formă de tunici sau solzi suprapuși (în care se depun substanțe de rezervă), cu un înveliș membranos uscat. 2. (Anat.) Dilatație ovală sau circulară a unui vas, conduct ori a unei formații anatomice compacte. ◊ Bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. Bulb rahidian = segment inferior al creierului, în forma unei umflături, situat între măduva spinării și protuberanța creierului. Bulbii ochilor = globii ochilor. Bulb aortic = dilatație a arterei aorte situată la ieșirea din inimă, existentă la pești și la batracieni. 3. Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (1). – Din fr. bulbe, lat. bulbus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BULB, bulbi, s. m. 1. Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuși (în care se depun substanțe de rezervă), cu un înveliș membranos uscat. 2. (În sintagmele) Bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. Bulb rahidian = segment interior al creierului, în forma unei umflături, situat între măduva spinării și protuberanța creierului. Bulbii ochilor = globii ochilor. Bulb aortic = dilatație a arterei aorte situată la ieșirea din inimă, existentă la pești și la batracieni. 3. Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (1). – Din fr. bulbe, lat. bulbus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BULB s. m. 1. tulpină subterană formată dintr-un înveliș membranos, din mai multe foi cărnoase. 2. ~ rahidian = prelungire a măduvei spinării între creierul mare, creierul mic, măduva spinării și marele simpatic; ~ pilos = partea terminală, îngroșată, a rădăcinii firului de păr. 3. partea umflată, în formă de bulb (1), a unui obiect. (< fr. bulbe, lat. bulbus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BULB s.m. 1. Tulpină (subterană) alcătuită dintr-un înveliș membranos, uscat și din mai multe foi cărnoase. 2. (Fig.; rar) Glob, sferă. ◊ Bulb rahidian = prelungire a măduvei spinării, care face legătura între creierul mare, creierul mic, măduva spinării și marele simpatic; bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. [Pl. -bi, (s.n.) -buri. / < fr. bulbe, cf. lat. bulbus].
Sursa: Dicționar de neologisme

BULB, bulbi, s. m. 1. Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din mai multe foi cărnoase suprapuse, cu un înveliș membranos uscat. 2. (În expr.) Bulb rahidian = prelungire a părții superioare a măduvei spinării, care face legătura între creierul mare, creierul mic, măduva spinării și marele simpatic, și în care se găsesc câțiva centri nervoși importanți. Bulbii ochilor = globii ochilor. 3. Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (1).Fr. bulbe (lat. lit. bulbus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*bulb m. (lat. bulbus, d. vgr. bolbós, ceapă, bulb. E rudă cu bulbuc). Partea unflată a planteĭ: bulb de crin, de ceapă. Parte unflată, globuloasă: bulbu ochĭuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

bulb, bulbi, s.m. (Mar.) ♦ (~ hidrodinamic, proră cu ~ ) – Proeminență cu caracter bulbiform a operei vii (a carenei) din sectorul prora, caracteristică navelor moderne, de dimensiuni mari. Amplasat în zona imersă a etravei, la îmbinarea cu chila, bulbul hidrodinamic conferă navei condiții îmbunătățite de guvernare pe valuri mari și o asietă de marș convenabilă. Prin reducerea rezistenței la înaintare, se obține o sporire a vitezei de înaintare cu cca 7-10%, diminuându-se implicit costurile de exploatare ale navei..
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare

bulb s. m., pl. bulbi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

bulb m. 1. ceapa plantei: bulb de crin; 2. parte umflată sau globuloasă: bulb dentar, germenul dintelui.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BULB, bulbi, s. m. 1. Tulpină (subterană) metamorfozată a unor plante, cu axul în formă de disc, de care sunt prinse frunze în formă de tunici sau solzi suprapuși (în care se depun substanțe de rezervă), cu un înveliș membranos uscat. 2. (Anat.) Dilatație ovală sau circulară a unui vas, conduct ori a unei formații anatomice compacte. ◊ Bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. Bulb rahidian = segment inferior al creierului, în forma unei umflături, situat între măduva spinării și protuberanța creierului. Bulbii ochilor = globii ochilor. Bulb aortic = dilatație a arterei aorte situată la ieșirea din inimă, existentă la pești și la batracieni. 3. Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (1). – Din fr. bulbe, lat. bulbus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)