BRACÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A îndrepta un obiect către un punct. ♦ (Tehn.) A orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ♦ A înclina comenzile unui avion pentru viraj. ♦ intr. A întoarce, a vira. [P.i. 1 -chez, 3 -chează. / < fr. braquer].
Sursa: Dicționar de neologisme
BRACÁ vb. I. tr. 1. a îndrepta un obiect, un lucru către un punct. 2. a orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ◊ a înclina comenzile unui aparat de zbor. II. intr. a întoarce (un vehicul), a vira. (< fr. braquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*bracá (a ~) vb., ind. prez. 3 bracheázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită bracà v. a pune într’o direcțiune determinată: a braca un aparat (= fr. braquer).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BRACÁ, brachez, vb. I. Tranz. A îndrepta către un anumit punct sau într-o anumită direcție. – Din fr. braquer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) bracă f. Buc. (pl. brace, braci), izmene. [Lat. BRACA, nădragi].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a