BRACÁRE s. f. Rotire a părții mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într-o anumită poziție sau direcție. – După fr. braquage.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
BRACÁRE s.f. (Tehn.) Acțiunea de a braca și rezultatul ei; rotire a părții mobile a unor sisteme tehnice; bracaj. ♦ Înclinare a comenzilor unui avion pentru viraj. [< fr. braca].
Sursa: Dicționar de neologisme
bracáre s. f., g.-d. art. bracắriiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BRACÁRE s. f. Rotire a părții mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într-o anumită poziție ori direcție. – După fr. braquage.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
bracare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul braca
