Am găsit 33 de definiții pentru cuvantul/cuvintele boxer:

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul; pugilist. – Din fr. boxeur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


BOXÉR1 s.m. Sportiv care practică boxul. [< fr. boxeur].
Sursa: Dicționar de neologisme

BÓXER2 s.m. Câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru, strălucitor. [< fr. boxer].
Sursa: Dicționar de neologisme

BÓXER2 s. m. câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru. (< fr. boxer, germ. Boxer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BOXÉR1 s. m. sportiv care practică boxul1 (1). (< fr. boxeur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BOXÉR2 (‹ fr., engl.) s. m. Rasă de cîini de pază, de origine germană, cu aspect puternic, dar armonios, cu talia de 56-60 cm, gambe foarte lungi și urechi purtate vertical, avînd pielea de pe cap și frunte cutată, culoare arămie, păr scurt, aspru și strălucitor.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Fr. boxeur (<engl.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

boxér1 (sportiv) s. m., pl. boxéri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*bóxer2 (rasă de câini) s. m., pl. bóxeri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BOXÉR1, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul1; pugilist. – Din fr. boxeur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BÓXER2, boxeri, s. m. Câine de pază înrudit cu dogul și cu buldogul, cu pielea de pe cap cutată. – Din fr., engl. boxer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul; pugilist. – Din fr. boxeur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BOXÉR1 s.m. Sportiv care practică boxul. [< fr. boxeur].
Sursa: Dicționar de neologisme

BÓXER2 s.m. Câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru, strălucitor. [< fr. boxer].
Sursa: Dicționar de neologisme

BÓXER2 s. m. câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru. (< fr. boxer, germ. Boxer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BOXÉR1 s. m. sportiv care practică boxul1 (1). (< fr. boxeur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BOXÉR2 (‹ fr., engl.) s. m. Rasă de cîini de pază, de origine germană, cu aspect puternic, dar armonios, cu talia de 56-60 cm, gambe foarte lungi și urechi purtate vertical, avînd pielea de pe cap și frunte cutată, culoare arămie, păr scurt, aspru și strălucitor.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Fr. boxeur (<engl.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

boxér1 (sportiv) s. m., pl. boxéri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*bóxer2 (rasă de câini) s. m., pl. bóxeri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BOXÉR1, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul1; pugilist. – Din fr. boxeur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BÓXER2, boxeri, s. m. Câine de pază înrudit cu dogul și cu buldogul, cu pielea de pe cap cutată. – Din fr., engl. boxer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul; pugilist. – Din fr. boxeur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BOXÉR1 s.m. Sportiv care practică boxul. [< fr. boxeur].
Sursa: Dicționar de neologisme

BÓXER2 s.m. Câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru, strălucitor. [< fr. boxer].
Sursa: Dicționar de neologisme

BÓXER2 s. m. câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru. (< fr. boxer, germ. Boxer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BOXÉR1 s. m. sportiv care practică boxul1 (1). (< fr. boxeur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BOXÉR2 (‹ fr., engl.) s. m. Rasă de cîini de pază, de origine germană, cu aspect puternic, dar armonios, cu talia de 56-60 cm, gambe foarte lungi și urechi purtate vertical, avînd pielea de pe cap și frunte cutată, culoare arămie, păr scurt, aspru și strălucitor.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BOXÉR, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul. – Fr. boxeur (<engl.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

boxér1 (sportiv) s. m., pl. boxéri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*bóxer2 (rasă de câini) s. m., pl. bóxeri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BOXÉR1, boxeri, s. m. Sportiv care practică boxul1; pugilist. – Din fr. boxeur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BÓXER2, boxeri, s. m. Câine de pază înrudit cu dogul și cu buldogul, cu pielea de pe cap cutată. – Din fr., engl. boxer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)