BORANGÍC, borangicuri, s. n. 1. Fir depănat de pe gogoșile viermilor-de-mătase. 2. Țesătură făcută în industria casnică din acest fir. ♦ (La pl.) Diferite feluri de țesături de borangic (1). [Var.: burangíc s. n.] – Din tc. bürüncük.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a borangíc (borangícuri), s. n. – 1. Mătase ecru. – 2. Plantă, Cuscuta epithymum. – Var. burangi(u)c, burungi(u)c, bornaci(u)c. Mr. birungică. Tc. bürüncük (Roesler 590; Șeineanu, II, 38; Lokotsch 367; Ronzevalle 52); cf. bg. bĭurĭunğik, sb. burunğik.Sursa: Dicționarul etimologic român
BORANGÍC, borangicuri, s. n. 1. Fir depănat de pe gogoșile viermilor-de-mătase. ♦ Țesătură făcută din acest fir. 2. (La pl.) Diferite feluri de țesături de borangic (1). [Var.: burangíc s. n.] – Tc. bürüncük.Sursa: Dicționarul limbii române moderne borangíc și (nord) bu- n., pl. urĭ (turc. burunğuk, borüngük și bürünğuk, stofă fină, văl). Matasă lucrată în casă, matasă toarsă de țărance. – Și burungic și -ngĭuc.
Sursa: Dicționaru limbii românești
borangíc s. n., pl. borangícuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită borangic n. 1. mătase toarsă de țărance din firele gogoșilor: trâmbele de borangic nețesute OD.; 2. pânză transparentă, fină și gălbuie, pentru cămăși si broboade: primeneli de borangic și de filaliu OD.; 3. plantă parazită ce s’alipește de cotorul trifoiului (Cuscuta europoea). [Mold. burungiuc = turc. BURUNDJUK].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BORANGÍC, borangicuri, s. n. 1. Fir depănat de pe gogoșile viermilor de mătase. 2. Țesătură făcută în industria casnică din acest fir. ♦ (La pl.) Diferite feluri de țesături de borangic (1). [Var.: burangíc s. n.] – Din tc. bürüncük.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)