Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele boancă:

BOÁNCĂ, boance, s. f. 1. Copac (gros și) scorburos. ♦ Ramură. 2. (Bot.) Crăiță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne



boáncă s. f., g.-d. art. boáncei; pl. boánce
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

boancă f. 1. copac găunos, buturugă; 2. fig. oaie bătrână, știrbă. [Cf. boc și bonca !].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BOÁNCĂ, boance, s. f. (Reg.) 1. Copac gros și găunos. 2. Desiș de brad înalt. 3. (Bot.) Crăiță. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

boancă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul bonc

boanca - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul bonc