Cautam colaborator matematica

Am găsit 16 definiții pentru cuvantul/cuvintele blazon:

BLAZÓN, blazoane, s. n. Ansamblu de elemente convenționale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraș, a unei familii nobile, a unei bresle etc.; armoarii. – Din fr. blason.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BLAZÓN s. n. ansamblu de semne distinctive care constituie emblema unui stat, a unui oraș, a unei familii nobile etc.; armoarii. (< fr. blason)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


BLAZÓN s.n. Semn, ansamblu de piese care constituie armoariile unui oraș, ale unei familii nobile etc.; stemă. ♦ (Rar) Scut. ♦ Descrierea prin viu grai sau în scris a unei steme. [Pl. -oane, -onuri. / < fr. blason].
Sursa: Dicționar de neologisme

BLAZÓN, blazoane, s. n. Semn convențional distinctiv al unui stat, oraș sau (în orânduirea feudală și capitalistă) al unei familii nobile; stemă. – Fr. blason.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*blazón n., pl. oane (fr. blason). Marcă de nobleță, herb, semne simbolice de nobleță (pe scut, pe trăsură, pe casă).
Sursa: Dicționaru limbii românești

blazón s. n., pl. blazoáne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

blazon n. 1. devizele și armele ce compun scutul unei familii nobile; 2. știința armoariilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BLAZÓN, blazoane, s. n. Ansamblu de semne convenționale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraș, a unei familii nobile, a unei bresle etc.; armoarii. – Din fr. blason.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BLAZÓN, blazoane, s. n. Ansamblu de elemente convenționale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraș, a unei familii nobile, a unei bresle etc.; armoarii. – Din fr. blason.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BLAZÓN s. n. ansamblu de semne distinctive care constituie emblema unui stat, a unui oraș, a unei familii nobile etc.; armoarii. (< fr. blason)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BLAZÓN s.n. Semn, ansamblu de piese care constituie armoariile unui oraș, ale unei familii nobile etc.; stemă. ♦ (Rar) Scut. ♦ Descrierea prin viu grai sau în scris a unei steme. [Pl. -oane, -onuri. / < fr. blason].
Sursa: Dicționar de neologisme

BLAZÓN, blazoane, s. n. Semn convențional distinctiv al unui stat, oraș sau (în orânduirea feudală și capitalistă) al unei familii nobile; stemă. – Fr. blason.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*blazón n., pl. oane (fr. blason). Marcă de nobleță, herb, semne simbolice de nobleță (pe scut, pe trăsură, pe casă).
Sursa: Dicționaru limbii românești

blazón s. n., pl. blazoáne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

blazon n. 1. devizele și armele ce compun scutul unei familii nobile; 2. știința armoariilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BLAZÓN, blazoane, s. n. Ansamblu de semne convenționale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraș, a unei familii nobile, a unei bresle etc.; armoarii. – Din fr. blason.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)