BLAMÁRE, blamări, s. f. Acțiunea de a blama. – V. blama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BLAMÁRE s.f. Acțiunea de a blama; reprobare. [< blama].
Sursa: Dicționar de neologisme
BLAMÁRE, blamări, s. f. Acțiunea de a blama; reprobare.Sursa: Dicționarul limbii române moderne blamáre s. f., g.-d. art. blamắrii; pl. blamắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BLAMÁRE, blamări, s. f. Acțiunea de a blama. – V. blama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
blamare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul blama