bisacteá și be- f., pl. ele (ngr. bestahtás, turc. pištahta, lădiță care servește și ca pupitru, d. piš, înainte, și tahta, tahte, masă). Vechĭ. Cutie elegantă de ținut lucrurĭ scumpe. – În Munt. (direct d. turc.) biș- și beș-. V. necesar.Sursa: Dicționaru limbii românești bișacteá V. bisactea.
Sursa: Dicționaru limbii românești