BÍSEL s.n. Dispozitiv folosit la osiile unor locomotive, care ajută la înscrierea lor în curbe. [< fr. bissel].
Sursa: Dicționar de neologisme
BÍSEL s. n. dispozitiv la osiile unor locomotive, la înscrierea în curbe. (< fr. bissel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BÍSEL (‹ fr. {i}; {s} Bissel) s. n. Dispozitiv de însciere în curbe a locomotivelor de viteză mijlocie, format dintr-un cadru triunghiular articulat la un capăt la șasiul locomotivei, iar cu capătul celălalt rezemat pe o osie alergătoare.Sursa: Dicționar enciclopedic bísel s. n., pl. bíseluriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită