binoclá (a se ~) (rar) bi-no-cla / bin-o-) vb., ind. prez. 3 se binocleáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
binocla, binoclez v. r. 1. a privi atent, a urmări cu privirea. 2. a privi ostentativ.Sursa: Dicționar de argou al limbii române