Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele bimbașa:

bimbașá (bimbașále), s. f. – Colonel al armatei turcești. – Mr. bimbași. Tc. binbași (Șeineanu, II, 51; Lokotsch 307), cf. bg. binbašija.
Sursa: Dicționarul etimologic român



BÍMBAȘA, bimbași, s. m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldați în armata turcă. ◊ (Astăzi în expr.) A trăi ca (un) bimbașa = a trăi în belșug. [Var.: bímpașa s. m.] – Tc. binbași.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

bímbașa m., gen al luĭ, pl. inuz. ar fi -și (turc. bin-bašy, maĭor, d. bin, o mie, și bašy, șef. V. baș, bulibașa, pașa). 1800-1850. Maĭor (nu „colonel”, care e miraláĭ): vestitu bimbașa Sava. Azĭ. Fam. Adv. A ședea bimbașa (orĭ și bimbaș), a ședea ca un șef și a porunci. V. lăstun și (peste) picĭor.
Sursa: Dicționaru limbii românești

bimbașa m. odinioară căpetenie peste o mie de soldați turci, colonel: căpitani, bulucbași, bimbași, sumă POP. [Turc. BIMBAȘY].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Bimbașa (Sava) m. căpetenia Arnăuților din armata lui Ipsilante, în epoca Zaverei, șeful gardei domnești sub Șuțu (1801), Al. Moruzi (1806) și Scarlat Calimah (1812—1818), faimos prin luxul, vitejia și dărnicia sa. Trecând în partea Turcilor, petrecu o vieață de Pașă rămasă proverbială; el peri tăiat de Turci în București: am să-mi durez o pereche de poturi ărnăuțești, să par ca's Bimbașa Sava AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BÍMBAȘĂ, bimbași, s. m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldați în armata turcă. ◊ (Astăzi fam. în expr.) A trăi ca (un) bimbașă = a trăi în belșug. [Var.: bímpașă s. m.] – Din tc. binbași.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

bímbașă s. m., art. bímbașa, g.-d. art. bímbașei; pl. bímbași
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BÍMBAȘĂ, bimbași, s. m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldați în armata turcă. ◊ (Astăzi fam. în expr.) A trăi ca (un) bimbașă = a trăi în belșug. [Var.: bímpașă s. m.] – Din tc. binbașı.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)