Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele bifurcare:

BIFURCÁRE, bifurcări, s. f. Faptul de a se bifurca; (concr.) loc unde se bifurcă ceva; bifurcație. – V. bifurca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



BIFURCÁRE s.f. Acțiunea de a bifurca și rezultatul ei; bifurcație. [< bifurca].
Sursa: Dicționar de neologisme

BIFURCÁRE, bifurcări, s. f. Faptul de a se bifurca.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

bifurcáre s. f., g.-d. art. bifurcắrii; pl. bifurcắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

bifurcare f. 1. împărțire în două: bifurcarea învățământului; 2. locul unde se bifurcă: bifurcarea drumului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BIFURCÁRE, bifurcări, s. f. Faptul de a se bifurca; (concr.) loc unde se bifurcă ceva; bifurcație. – V. bifurca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

bifurcare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul bifurca